Rătăcitor prin idealuri

Pe căi pierdute-am rătăcit,
Luna tovarăş mi-am găsit;
Şi stelele îmi sunt cărări
De lungi, deşarte aşteptări.

Speranţe-mi sunt boabe de rouă-
Dispar cu prima rază nouă,
Şi seara mi le-aduce iar
Dar se împlinesc atât de rar.

Un licurici plăpând şi verde
Prin iarbă noaptea se-ntrevede.
Grăunte verde de lumină
Ce stai, ce-aştepţi, ce vrei să vină?

Eşti mic şi totuşi cu-a ta viaţă
Tu dai lumină şi speranţă,
În marea de-ntuneric dens
Tu dai vieţii un alt sens.

De ce nu pot să fiu ca tine
Un mic grăunte de lumine?
De ce mă pierd în idealuri
Ce n-au nici nume, nici finaluri?

My thoughts will someday reach my destiny in the infinitely distant sky...