Îmi plac mult zilele călduroase de vară în care bogăţia culorilor şi freamătul leneş al frunzelor îmi lasă impresia unei lumi desprinse parcă dintr-un tablou de basm. Oraşul, toropit de razele soarelui de amiază, se linişteşte treptat, aşteptând doar răcoarea serii pentru a revenii la agitaţia caracteristică.Amestecul debordant de nuanţe şi mirosurile ameţitoare ale florilor te îndeamnă la visare şi răsfăţ. Totodată, efervescenţa verde a copacilor te menţin ancorat în realitate, doar atât cât să nu te pierzi în tărâmul vrăjit de soare şi miresme
Din când în când, vălul de linişte este străpuns de veselia dulce a unor vrăbiuţe care, trezite din amorţeală, îşi cântă voios bucuria. Totul pare acoperit de o pulbere strălucitoare, în timp griul betonat al oraşului se scaldă în îmbrăţişarea luminoasă a astrului ceresc.
Nimic nu pare să disturbe amorţeala plăcută a unei zile toride de vară şi nici plimbarea tăcută a doi îndrăgostiţi, atinşi pe nevăzute de sfiala unui prim sărut.
