miercuri, februarie 24, 2010

Studenţia înseamnă mai mult decât facultate!

Vă spun acest lucru din punctul de vedere al unei studente în anul al II-lea. Credeţi-mă am fost şi eu în locul vostru la un moment dat şi am crezut că facultatea va deveni universul meu pentru următorii trei ani.

Am ajuns însă să realizez că aceasta îmi oferă doar o parte din cunoştinţele pe care le pot dobândi pe parcursul anilor de studiu.Treptat noi oportunităţi şi-au făcut simţită prezenţa şi astăzi volumul meu de cunoştinţe se îmbogăţeşte bidirecţional: pe de o parte din perspectiva facultăţii şi, pe de altă parte, din perspectiva ONG-ului în care activez de un an şi jumătate, AIESEC.

Prin intermediul AIESEC-ului am descoperit noi orizonturi de dezvoltare, noi oportunităţi de afirmare, noi prieteni, noi alternative de a-mi petrece timpul liber şi, nu în ultimul rând noi bariere de dărâmat.

Astăzi am parte de provocări constant şi de experienţe pe atât de variate pe cât de interesante alături de oameni minunaţi lângă care mă bucur de fiecare clipă. Studenţi ca şi mine, ca şi tine, ei au spus DA provocării de a dori mai mult, şi de-şi construi treptat drumul spre cariera dorită.

Tu ce răspuns vei da?


joi, februarie 18, 2010

What about now?

Privind în jurul nostru constatăm că aparent toţi ne numim oameni, oameni care trăiesc într-o societate bazată pe norme, reguli, principii, precepte morale care ne ghidează şi ne modelează conduita.

Dacă luăm însă o pauză de la maratonul zilnic şi indiferenţa care ne îmbracă, observăm că ceea ce am afirmat mai sus pare desprins dintr-un film idealist. Zi de zi ştirile prezintă crime, certuri, conflicte, violuri, prostituţie, circuri electorale, ipocrizie, minciună şi măşti...multe măşti. Zi de zi, pe stradă, la serviciu, la şcoală replicile răutăcioase domină dialogul, în timp ce simplul şi inocentul "Mulţumesc" dispare treptat asemenei unei flori uitate în cel mai întunecat colţ al casei.

Actele caritabile, bunătatea, mâinile legate prin prietenie şi ajutor reciproc, zâmbetul de bucurie sunt ascunse de cele mai multe ori în culisele spectacolului mascat, în spatele camerelor de filmat, pierzându-se în anonimat.

Ciudat este însă faptul că deşi se pulsează atât de mult pe evidenţierea urâtului din cotidian, acest lucru pare să conducă la multiplicarea şi nu la estomparea lui.

Continuăm să ne concentrăm pe promovarea a tot ceea ce înseamnă negativ în fiecare, judecându-ne unii pe alţii, privind cu nonşalanţa la emisiunea numită "Viaţă" şi amânând continuu momemntul în care vom spune STOP.

STOP indiferenţei
STOP egoismului
STOP criticilor
STOP pasivităţii

Iar în acest context momentul propice nu există. Aşa că vă întreb:

What about now?


marți, februarie 09, 2010

Fly...fly...butterfly...

Am trecut printr-o perioadă foarte stresantă,

Am plâns,

Am crezut că totul se va nărui în momentul în care mă voi aştepta mai puţin,

M-am agăţat de o persoană cum nu credeam că o voi face vreodată,

Am reuşit să mă menţin deasupra apei ţinându-mă de mâna sa,

Am luat o gură de aer şi am păşit înainte,

Am candidat ca vicepreşedinte resurse umane în AIESEC Piteşti,

Am reuşit să îmi înving temerile,

Am crezut că se poate şi mai mult,

Am pornit într-o nouă călătorie a cărei finalitate nu o cunosc încă,

Am privit înainte, iar acum vreau să îmi desfăşor aripile,

Şi am tot orizontul înainte...