O nouă sesiune bate la uşă, aducând cu ea o gamă variată de sentimente...Ceea ce este trist însă este faptul că majoritatea tinerilor uită cu desăvârşire să se bucure de această perioadă.
Da, aţi citit bine, am spus "să se bucure". Sunt atât de absorbiţi în rutina zilnică, încât si trăirile devin repetative, identice, ca un xerox care copiază acelaşi text iar si iar. Gândul la note, la ceea ce vor crede sau spune ceilalţi, la competiţie, îi face să uite că această etapă este una cu care nu vor mai avea posibilitatea să se întâlnească.
Dincolo de burse, de cine este mai bun, de ce vor spune părinţii, există realitatea faptului că aceste momente nu pot fi repetate, nu pot devenii rutină, decât poate pentru o scurtă perioadă de timp şi doar pentru cei care trăiesc prea superficial pentru a observa ineditul fiecărei clipe.
Nu filosofez. Vreau doar să mă trezesc şi eu odată cu voi şi să realizăm că sesiunea poate fi frumoasă dacă este luată ca atare şi privită ca o experienţă, ca un joc de cuvinte la sfârşitul căruia fiecare rămâne cu o impresie care se va impregna uşor în pânza amintirilor.
Vreau să văd feţe vesele şi optimiste, nu oameni agitaţi, stresaţi, oameni pentru care o notă reprezintă mai mult decât un zâmbet, decât o îmbrăţişare....decât un prieten.
Da, aţi citit bine, am spus "să se bucure". Sunt atât de absorbiţi în rutina zilnică, încât si trăirile devin repetative, identice, ca un xerox care copiază acelaşi text iar si iar. Gândul la note, la ceea ce vor crede sau spune ceilalţi, la competiţie, îi face să uite că această etapă este una cu care nu vor mai avea posibilitatea să se întâlnească.
Dincolo de burse, de cine este mai bun, de ce vor spune părinţii, există realitatea faptului că aceste momente nu pot fi repetate, nu pot devenii rutină, decât poate pentru o scurtă perioadă de timp şi doar pentru cei care trăiesc prea superficial pentru a observa ineditul fiecărei clipe.
Nu filosofez. Vreau doar să mă trezesc şi eu odată cu voi şi să realizăm că sesiunea poate fi frumoasă dacă este luată ca atare şi privită ca o experienţă, ca un joc de cuvinte la sfârşitul căruia fiecare rămâne cu o impresie care se va impregna uşor în pânza amintirilor.
Vreau să văd feţe vesele şi optimiste, nu oameni agitaţi, stresaţi, oameni pentru care o notă reprezintă mai mult decât un zâmbet, decât o îmbrăţişare....decât un prieten.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu