Mă-ntreb...

Mă-ntreb de ce să vreau să mai trăiesc
Într-un decor de sticlă,
Dar mă gândesc c-o viaţă am
Şi nu-i decât o clipă.

Suntem cu toţii flori de-o zi
Şi licurici de-o noapte;
Trăim cât roua dimineţii
Şi ne hrănim cu şoapte.

Iubirea-i tot ce ne-a rămas,
Ea, flacără nebună,
Din cer şi până pe pământ
Atinge-orice făptură.

Dar cum o stea se stinge-n univers
Şi nimeni nu o ştie,
Şi noi ne pierdem în etern-
Un nume pe-o hârtie.